S-a declanșat haosul pe piata lemnelor de foc din România, lipsesc politicile coerente pentru punerea in valoare sustenabilă a pădurilor

Dacă anul trecut, criza lemnului de foc a afectat puternic mii de comunități locale din România, anul acesta situatia este mult mai gravă. Criza artificială  de  resursă lemnoasă din România a declansat haosul în piata lemnului de foc.  Este afectată in primul rând populația care isi permite cu greu să plătească pretul exagerat, dar și întreaga industrie a lemnului din România, care falimentează, plătind  prețuri pentru resursă cu 10-20 % mai mare decât cele mai mari preturi din Europa.

Ca rezultat  al modificării Codului  Silvic in 2017, volumul de  masă lemnoasă oferit la licitațiile principale  de către RNP- Romsilva   a scăzut cu 30 %.  Efectul   imediat  al reducerii ofertei s-a văzut aceste zile in prețurile de adjudecare, care vor produce efecte in 2018:  de la 185 lei/mc in medie in 2017, prețurile medii  de adjudecare au  sărit  la 250-300 lei/mc  pentru 2018 la licitatiile organizate  de Romsilva.  Dacă  astăzi  lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie,  iar creșterea intre prețurile medii  de 71 lei/mc în 2011  si 185 lei mc  in 2017 a fost de 250,  creșterea prețurilor 2011- 2018  va fi de 413 %!

Efectul imediat al modificării Codului Silvic si a regulamentului de valorificare a masei lemnoase va fi deci o criză economică in industria lemnului si agravarea crizei lemnului de foc.

Culmea este că și din punct de vedere al mediului este o abordare contraproductivă, direcționarea resursei de masă lemnoasă prioritar către lemn de foc este o greșeală. “ Pădurile fixează carbon.  O tonă de masă lemnoasă=o tonă de CO2 fixată. Prin ardere, CO2 este din nou eliberat in atmosferă. Din punct de vedere al angajamentelor României  pe linie de combaterea schimbărilor climatice, trebuie să utilizăm resursa de masă lemnoasă pentru realizarea de produse cu durată lungă de viață în industria lemnului- case de lemn, constructii, mobilă- ideal  in produse pe care să le exportăm  sau în produse care înlocuiesc alte materiale cu amprentă ecologică mult mai  mare pentru obținerea lor- oțel, beton.”- a fost una dintre concluziile Forumului Pădurilor.

“Trebuie să  susținem folosirea lemnului în produse de lungă durată, o coordonată pe care nu o văd susținută la nivel național in politicile publice. Noi incercăm de 3 ani să lămurim toate ministerele că soluția este transformarea unei cantități de lemn de foc sistematic în pelete si arderea in cazane cu eficientă de 80 %, nu 10-15 % ca în cazul arderii lemnului de foc. Ați văzut ce s-a întâmplat iarna  trecută și veți vedea că se va întâmpla și iarna aceasta, deja s-a făcut restricționarea lemnului de foc, in orașele în care lemnul se dădea cu camionul, acum se dă cu rastelul si toată lumea bagă in priză tot ce găsește să se încălzească cât este frig. Așa cum in iarna trecută a fost un pericol să sară sistemul energetic în aer, datorită restricționării  cantității normale de lemn de foc, vom avea si anul acesta efecte în alte domenii. Ca urmare, apelul nostru ,al patronatului este să-i sprijinim pe toți investitorii, fie pentru culturi energetice, fie in producerea de pelete si să integrăm acest lanț, astfel încât să avem un plan logic și normal pentru utilizarea lemnului de foc. În alte țări a dispărut din utilizare si este interzisă utilizarea chiar și din semineele luxoase, iar noi ne mândrim că ardem lemn de foc în sobă. Lemnul este o resursă pentru care cred că trebuie să luptăm cu toții și să o gestionăm bine din punct de vedere a valoarii adăugate” – spune Cristian Pârvan, președintele PIAROM.

Circa 3,5 milioane de gospodării, aproape jumătate din totalul gospodăriilor din România, majoritatea situate in zone rurale, se încălzesc cu lemn de foc, utilizand sobe vechi, neperformante, cu un consumul urias de lemne anual, estimat la 18 milioane de metri cubi. Deşi administrează aproape jumătate din pădurile României, Romsilva a vândut anul trecut doar un milion de metri cubi de lemn de foc pentru populaţie.

Potrivit unei analize a Ministerului Apelor si Padurilor , efectuată în prima parte a anului, la nivel național au fost identificate 3.683 de comunități locale, situate în raza a 2.035 unități administrativ-teritoriale, dependente de lemnul de foc  pentru încălzirea locuințelor. Criza lemnului de foc se accentueaza odata cu instalarea iernii, iar pretul arde la buzunar.  Codul Silvic, schimbat anul acesta, prevede ca primăriile să facă liste cu cei care folosesc lemn pentru încălzire și să ceară cantitatea respectivă de la Ocolul Silvic aferent, insa in multe zone deficitare in paduri precum sudul tarii, pur si simplu nu exista volum de redistribuit din zone cu paduri excedentare, de catre Romsilva, prin mecanismul prevazut de Codul Silvic.  Ce va face populatia în aceste  zone?

Criza de resursă este artificială, cauzată de blocajele  din administrarea pădurilor private si lipsa finanțării  sectorului forestier  prin Programul National de Dezvoltare Rurală. Este nevoie de o schimbare totală de optică, trecere de la suprareglementare, supracontrol si subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă în domeniul pădurilor  și al valorificării resursei de masă lemnoasă.Urgența zero: Codul Silvic și Regulamentul de valorificare a masei lemnoase trebuie modificate până în vara anului 2018, înainte de a provoca pierderi economice irecuperabile economiei forestiere  si a bulversa complet piata lemnului in 2018 ! ” – spune Cătălin Tobescu, Fordaq Romania.

 

Mai multe informatii despre  concluziile Forumului Padurilor, industriei lemnului si economiei verzi in articolul de prezentare a concluziilor forumului:

Video: Rezumat si concluzii, Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.