Există câteva țări membre ale UE care obstrucționează principalele măsuri care ar aduce Uniunea Europeană mai aproape de idealul economiei circulare. Acum știm care.
La inițiativa Biroului European de Mediu (EEB), Friends of the Earth Europe și Zero Waste Europe, ONG-urile din statele membre și-au întrebat reprezentanții dacă vor susține propunerile cheie pentru a crește efectele politicii de deșeuri a UE la negocierile care vor avea loc în Bruxelles în săptămânile viitoare.
Detalii despre pozițiile adoptate de state
Harta interactivă prezintă o particularitate neobișnuită pentru o țară ca România. Organizațiile neguvernamentale au fost luate prin surprindere de poziția extrem de verde a României. Confruntată în mod sistematic cu optimismul la nivel declarativ, care nu este ulterior susținut prin eforturi și acțiuni la nivel practic, societatea civilă își propune monitorizarea atentă a negocierilor și cere reprezentanților săi menținerea acestor ambiții ridicate.
Propunerile, deja aprobate de Parlamentul European în martie [1], includ ținte de reciclare mai înalte și ținte pentru pregătirea pentru reutilizare pentru deșeurile municipale solide, reutilizarea ambalajelor, o mai bune colectare separată a tuturor fluxurilor de deșeuri, inclusiv a celor biodegradabile, reguli la nivelul Uniunii în ceea ce privește responsabilitatea producătorului și obiective de reducere a deșeurilor generate până în 2030.Ancheta arată că o reformă ambițioasă a legilor UE privind deșeurile este atacată de mai multe țări. Dacă în cadrul negocierilor va domina poziția regresivă, planurile de accelerare a tranziției către o economie circulară în următorii ani vor stagna.Informații recente referitoare la poziția actuală din Consiliu arată că cei care susțin stagnarea politicilor UE și domolirea tintelor ambițioase sunt majoritari, în ciuda câtorva state membre cu ambițiilor individuale mai mari în domenii precum obiectivele de reciclare, responsabilitatea extinsă a producătorului și colectarea separată a biodegradabilelor. [3]Se află în joc crearea a peste 800.000 de locuri de muncă, unul din zece în legătură cu reutilizarea. E vorba despre economii de 72 de miliarde de euro pe an în Europa. Cu această poziție, țările din UE ar pierde, de asemenea, posibilitatea de a evita emisii peste 420 de milioane de tone de gaze de seră, adică echivalentul a 4 din 10 autoturisme luate de pe drumurile europene. [2]
Codașii
Danemarca și Finlanda se opun majorității propunerilor, chiar dacă adesea ambele țări au fost considerate lideri în politica de gestionare a deșeurilor, în ciuda cantității enorme de deșeuri generate. Alte țări care au respins categoric ambițiile mai mari sunt Ungaria, Lituania și Letonia.Țări precum Republica Cehă, Italia, Suedia, Portugalia, Luxemburg și Slovacia susțin în cele din urmă o țintă de 65% de reciclare, însă e de așteptat că se vor opune planurilor de obligativitate a pregătirii pentru reutilizare, stabilirii unei ținte de 10% pentru reutilizarea ambalajelor și stabilirii țintelor pentru prevenția deșeurilor — toate priorități de top într-o economie circulară.Până în prezent, Marea Britanie, Germania, Polonia, Irlanda, Slovenia, Bulgăria și Croația nu au dorit să-și împărtășească poziția — demonstrând încă o dată că transparență este o problemă, atât în timpul negocierilor dintre statele membre, precum și dintre statele membre și instituțiile UE. Se creează astfel bariere între cetățenii UE și guvernele lor naționale și este subliniată contradicția față de poziția progresivă și transparentă adoptată de Parlamentul European.
Fruntașii
Pe de altă parte, țările din sudul Europei, care în general întâmpină dificultăți cu gestionarea deșeurilor — Grecia și România, precum și Spania, solicită un sprijin mai puternic pentru reciclare, prevenirea deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și o mai bună colectare separată.Alte țări progresiste care susțin reformele sunt Franța, Belgia și Olanda.
*****
Piotr Barczak, Ofițer Politici Deșeuri în cadrul Biroului European de Mediu:În fiecare zi auzim cum guvernele se angajează să reducă deșeurile pentru a culege beneficiile economiei circulare. Dar ceea ce se întâmplă în negocieri, în spatele ușilor închise, este uneori o poveste complet diferită. “”În lipsa unor ținte mai mari pentru reciclare și a unor măsuri obligatorii pentru prevenire, care ar injecta încredere în piață, guvernele se vor strădui să găsească oportunitățile de investiții necesare pentru a declanșa tranziția către o economie circulară. Furnizarea de ambiții pe termen lung și de cerințe obligatorii este ceea ce conduce la schimbare. ”
Propunerile discutate fac parte din trei directive principale ale UE: Directiva privind deșeurile, Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și Directivele privind gropile de gunoi.Se estimează că o tranziție completă la o economie circulară, dincolo de propunerile discutate în prezent la Bruxelles, ar putea genera economii de aproximativ 2 trilioane de euro până în 2030. Aceasta înseamnă o creștere de 7% a PIB-ului UE, o creștere de 11% a puterii de cumpărare a gospodăriilor și 3 milioane de locuri de muncă suplimentare.
Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă
www.cedd.ro