Uniunea Europeană propune obiective de reciclare din ce în ce mai ambițioase care să favorizeze tranziția către o economie circulară pentru toate statele membre. Parlamentul European a adoptat recent mai multe documente care prevăd creșterea țintelor de reciclare a deșeurilor până în 2030 astfel: 80% pentru deșeurile de ambalaje, 70% pentru deșeurile municipale și limitarea depozitării la groapă la maxim 5%. Ce șanse are România să se conformeze acestor noi tendințe în contextul în care în acest moment țara noastră se confruntă cu gestionarea a 10 proceduri de infringement declanșate de către Comisia Europeană din cauza problemelor de mediu, dintre care cinci pe deșeuri?
În 2014, România și-a asumat îndeplinirea a 36 de condiționalități ex-ante printr-un acord semnat cu Uniunea Europeană, pentru a putea beneficia de fazarea mai multor proiecte cuprinse în exercițiul financiar 2014-2020. Termenul limită până la care țara noastră trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități a fost 31 decembrie 2016, întârzierile putând genera suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. La finalul anului trecut, România mai avea încă de îndeplinit 13 condiționalități, dintre care o condiționalitate cu risc major de suspendare a plăților, respectiv sectorul deșeuri 6.2, ministerul de resort asumându-și finalizarea tuturor acțiunilor la sfârșitul primului trimestru din 2017.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene privind aplicarea politicilor de mediu (The EU Environmental Implementation Review), deși au trecut 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, multe dintre cerințele europene nu sunt încă transpuse în legislația națională, iar managementul deșeurilor rămâne o provocare deosebită pentru țara noastră. Pe măsură ce ne apropiem de jumătatea anului 2017, iar Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) abia a fost publicat, riscul blocării fondurilor europene pentru mediu în valoare de sute de milioane de euro este aproape iminent.
Mai mult decât atât, România riscă să plătească în acest an o amendă de 1.74 milioane de euro plus penalități de până la 124.000 de euro pe zi pentru că autoritățile nu au reușit să închidă depozitele municipale de deșeuri neconforme. În prezent există 109 depozite de deșeuri neconforme, iar în luna februarie a acestui an, Comisia Europeană a decis să acționeze în judecată România pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme care au un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, deși termenul limită era 16 iulie 2009. Existența gropilor de gunoi nu este deloc surprinzătoare în contextul în care depozitarea este principala metodă de ,,gestionare’ a deșeurilor în România, rata de depozitare fiind cea mai mare dintre statele membre (83% în 2013). În schimb, nivelurile de reciclare și compostare sunt foarte scăzute, respectiv 16% față de media europeană de 44%, contrar principiilor ierarhiei deșeurilor.
Cauzele decalajului? Nivelul de absorbție și utilizare al fondurilor europene destinate îmbunătățirii sistemului de gestiune al deșeurilor a fost extrem de scăzut, în principal din cauza incapacității beneficiariilor finali de a pregăti și implementa proiecte de investiții mari și a procedurilor de licitație îndelungate și complicate. Accesul populației la centrele de colectare municipale era de 76% în 2012, 90% în mediul urban și doar 59% în mediul rural, foarte puține localități având implementat un sistem de colectare selectivă a deșeurilor.
România trebuie finalizeze implementarea acquis-ului comunitar în legislația națională pentru a evita sancțiunile Comisiei Europene în ceasul al doisprezecelea. Avem nevoie de investiții masive în reciclare în următorii ani pentru a ne apropia de atingerea obiectivelor prevăzute pentru 2020. Tarifele scăzute practicate în acest moment nu generează suficiente venituri pentru investiții. Nu există strategii relevante și instrumente economice pentru a descuraja depozitarea și a încuraja reciclarea.
Estimările CE arată că aplicarea integrală a legislației în domeniul deșeurilor ar putea crea aproape 30.000 de locuri de muncă și ar crește cifra de afaceri din sectorul deșeurilor cu peste 3 miliarde de euro.
Soluții există, funcționează cu succes în alte state europene și au fost recomandate și României printr-o serie de documente, atât prin Foaia de Parcurs din 2012, cât și Raportul Jaspers din septembrie 2016. Primii pași îi constituie aplicarea legislației, Introducerea taxei la depozitare și creșterea treptată pentru a devia reciclabilele de la groapă, utilizarea încasărilor pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii de colectare separată, închiderea gropilor de gunoi neconforme, implementarea sistemelor pay as you throw și a obligației de colectare selectivă și elaborarea unui plan național de prevenire a deșeurilor.
O altă măsură recomandată cu prioritate o reprezintă implementarea mecanismelor europene privind transparența și controlul organizațiilor care aplică principiul răspunderii extinse a producătorului care să permită finanțarea costurilor de colectare în creștere de la populație pentru a asigura devierea reciclabilelor de la depozitare și înființarea mecanismelor clearinghouse.
Identificarea de soluții concrete, viabile referitoare la managementul deșeurilor ca temă de importanță majoră în dezvoltarea regională a constituit subiectul uneia dintre mesele rotunde din cadrul conferinței ,,Cities of Tomorrow’ organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) pe tema competitivității orașelor. Asociația Environ(www.environ.ro) a participat la eveniment alături de alți 300 de participanți din întreaga țară printre care arhitecți, urbaniști, reprezentanți ai mediului de afaceri, dar și numeroși reprezentanți ai sectorului public. Una dintre concluziile conferinței a fost aceea că dezvoltarea orașelor nu se întâmplă de la sine, ci presupune un efort complex, coordonat care necesită implicarea tuturor actorilor: autorități locale, investitori, finanțatori și comunitate.
Soluțiile identificate vizează dezvoltarea de mecanisme de informare continuă și monitorizare pentru UAT-uri în ceea ce privește obligațiile pe care le au, concomitent cu introducerea principiului responsabilității individuale și a sancțiunilor pentru edilii care nu respectă calendarul de implementare și obligațiile legale de conformare în domeniul reciclării mergând până la transferul sancțiunilor pe lanț la cei responsabili de întârzierea și blocarea implementării proiectelor cu finanțare europeană din domeniul managementului deșeurilor.
O altă recomandare urgentă o reprezintă derularea de campanii naționale de durată pentru informarea populației asupra obligației de a colecta la sursă deșeurilor reciclabile și care să fie difuzată în toate calupurile publicitare ale televiziunilor (obligatoriu prin lege cu sprijinul CNA).
Nu în ultimul rând, îmbunătățirea mecanismelor de raportare și control astfel încât bazele de date naționale din domeniul gestionării, sortării și reciclării deșeurilor să fie credibile și precise, reflectând realitatea din teren. Actualizarea proiectelor care au stat la baza SMID cu tehnologii la zi care să permită creșterea eficienței în activitatea de colectare pe fluxurile de reciclabile și reducerea costurilor de operare.
Orașele viitorului, pentru a deveni și inteligente, au nevoie de o abordare integrată și holistică în exercițiile lor de planificare și dezvoltare urbană, unificând dimensiunea socială, economică de mediu și cea teritorială. Consultarea constantă între investitori, autorități publice locale, dezvoltatori și societatea civilă, transparentizarea planurilor urbanistice și formularea unor proiecte de dezvoltare care să țină cont de nevoile orașelor și ale cetățenilor, existența unei analize SWOT pentru fiecare oraș precum și viziunea pe termen lung sunt aspecte extrem de necesare pentru atragerea de investitori și implicit pentru revitalizarea orașelor României.
Asociația Environ(www.environ.ro) își va continua angajamentul asumat încă din 2007 de a contribui pas cu pas la transformarea României într-o societate a reciclării, mai cu seamă prin implicarea activă și sprijinirea grupurilor de lucru constituite pe tema deșeurilor și colaborarea cu autoritățile publice centrale și locale, propunând soluții pentru deblocarea urgentă a acestei situații și aplicarea cu prioritate a recomandărilor propuse de Jaspers în raportul ,,Instrumente economice pentru creșterea reciclării și devierea deșeurilor de la depozite în România’, publicat în septembrie 2016.